Ce ne-a placut in week-end

Publicat pe Actualizat pe

Sambata, am fost la chef de 15-20 pustani alergatori, cataratori si tavalitori prin bilele colorate de Omiduta Vesela. Eva a disparut imediat pe tobogane si doar o auzeam din cand in cand tipand vesela: Hai Matei! Vino si tu! A iesit de acolo de doua ori: o data din proprie initiativa, ca i se facuse foame, a doua ora cand am anuntat-o ca se aduce tortul. La multi ani Razvan!

Seara, in parc, a facut cunostinta cu un baietel. Nicusor, am sase ani, s-a prezentat el simplu, intanzandu-i mana. Eva s-a prezentat si ea cu numele „iubita lu’ tati” – cateodata e Capsunica, altadata Pocoyo, Eva doar sau fetita male-male –  si a raspuns invitatiei lui de a se aseza impreuna pe aceeasi banca. Noi le-am oferit intimitate si ne-am asezat pe o alta banca, de unde nu-i auzeam ce vorbeau, doar ciripitul Evei si tonurile intrebatoare ale lui Nicusor, care, la plecare, i-a spus ca o astepta si maine in acelasi loc, la aceeasi ora. Desigur, Nicusor peste vreo 14-15 ani, i-am trimis eu un gand zambitor, sa crezi tu, am auzit si gandul co-autorului zburandu-mi pe la urechi.

La culcare, mi-a spus ca Nicusor i-a aratat cum sa se joace cu o masinuta albastra,  sa faci vruuum-vruuum! si  n-am sarit peste povestea cu capra pe care i-o spun eu in fiecare seara doar am inlocuit-o cu una noua, cu o bufnita, pe care mi-a spus-o Eva.

Era o bufnita care manca numai ceai. Si avea un fular culoarea helbe.

Cred ca a continuat doar ca eu am adormit, iar a doua zi, duminica, n-a vrut sa o mai repete. In asta a doua zi, n-am facut mai nimic. Am fost la tara, ne-am pupat cu niste pui mici si galbeni pana ne-a fugarit mama lor si am controlat o alta closca. Scosese un pui negru, altul cu gatul gol si mai avea oua sub ea.

Mie-mi place o emisiune despre stramosi, ma gandesc sa incep o cercetare personala prin interviuri luate in familie si sa vad care sunt radacinile Evei. Unii si-au descoperit ascendenta violet, altii au gasit criminali si copii ilegitimi, te poate intr-adevar soca ce s-a intamplat acum 150 de ani? In partea mea, nimic interesant, tarani pana la a n-spea spita, niste salbe de galbeni pe care s-a aruncat greu blestem si o legenda familiala care spune ca avem stramosi niste tatari eliberati din robie. Istoria locala confirma ceva asezari de robi tatari si  fizionomia unor rubedenii m-a pus pe ganduri.  Galbenii au disparut demult cu tot cu blestem, sper. Pe ramura paterna, e posibil sa gasim ceva interesant.  O ramura timisoreana, alta buzoiana, functionari si mici burghezi, nu o sa ajungem nici la regi, nici la criminali, poate doar la povesti triste sau vesele, demult uitate.

Anunțuri

12 gânduri despre „Ce ne-a placut in week-end

    adelamaria a spus:
    19 Aprilie 2010 la 11:18 AM

    Chiar ar fi interesant un astfel de studiu! Si pe mine ma tenta la un moment dat, inainte s-o am pe Nana…Am renuntat din motive logistice 🙂

    abramburika a spus:
    19 Aprilie 2010 la 2:08 PM

    Ce frumos s-a distrat Eva in we! Bravo!
    SI pe mine ma pasioneaza aflarea radacinilor si a arborelui genealogic, da’ nu stiu ce sanse as avea sa culeg informatii.

    adra_bell a răspuns:
    19 Aprilie 2010 la 2:28 PM

    Sigur ca nu ne putem compara cu englezii care au arhive online, dar daca aveti varstnici in familie puteti afla multe de la ei. Bunicii (sau fratii lor) si-au cunoscut bunicii si stiu cate ceva despre ei, asta ar veni stra-stra-stra bunicii Silviei/Ilanei.

      abramburika a spus:
      19 Aprilie 2010 la 3:09 PM

      Eu nici bunici nu mai am, de nici o parte. Sotul, idem. Cam la mine se rup informatiile de la bunici incolo. Adica am mai apucat si eu povestiri de la ei (mai mult de la cei materni), dar la vremea aia nu le ceream astfel de informatii, nu eram interesata.

        adra_bell a răspuns:
        19 Aprilie 2010 la 5:52 PM

        Petro, sigur parintii vostri stiu ceva de bunicii lor

    capreleirinucai a spus:
    19 Aprilie 2010 la 5:29 PM

    stramosii mei sunt ucraineni, nu stiu foarte multe despre cand si cum au venit ei din ucraina si s-au stabilit in delta dunarii, unde s-au dedat aproape in exclusivitate pescuitului, insa cred ca as putea sa aflu destul de usor. era simpatic bunicul meu cand povestea ca da, se pare ca avem si un român in familie (figura exotica, deh), pe numele lui stefanescu, de undeva din basarabia. daca-mi amintesc bine, era stra-stra-bunicul meu.
    desi nu-mi place tulcea si ma bucur ca nu mai stau acolo, mi se pare fantastic ca-s atatea nationalitati convietuitoare, aproape toti prietenii mei din copilarie au povesti in care se amesteca sapte natii si origini si limbi diferite.
    mai am o prietena din eforie, o blonda cu ochi albastri cu care am fost si colega intr-o vreme si pe care o tachinam colegial ca ar avea origini tatare. pana s-a enervat saraca si s-a plans la mama ei, care a linistit-o imediat: cum draga mea, stai linistita ca noi suntem bulgari!

      adra_bell a răspuns:
      19 Aprilie 2010 la 5:55 PM

      E bine daca poti afla. Eu nu mai am bunici, ultimul s-a dus fratele bunicului, cat era in viata am tot zis ca i-au un reportofon sa-l inregistrez, stia multe amanunte si avea povesti interesante despre razboi, inclusiv Stalingrad. E foarte posibil sa am si eu bulgari in neam, satul bunicilor materni era jumi-juma

    abramburika a spus:
    19 Aprilie 2010 la 10:50 PM

    Aaaa .. eu stiu sigur ca am si origini maghiare. Pe bunicul patern il chema Ferentz si vorbea stricat romaneste, la vremea copilariei mele eu il intelegeam greu. De la mama, romani.

      adra_bell a răspuns:
      20 Aprilie 2010 la 9:17 AM

      Devine interesant. Banuiesc ca Ferencz era din Ardeal, nu?

        abramburika a spus:
        20 Aprilie 2010 la 2:28 PM

        Sincer, nu stiu sa am neamuri prin Ardeal. Eu de cand ma stiu, am tot auzit in familie povesti de prin Vrancea, Galati, Barlad etc. Dar mergand pe firul neamurilor indepartate, poate sa fie cineva de pe-acolo.

    alina downunder a spus:
    20 Aprilie 2010 la 3:45 AM

    Ha ha ha … ce interesant sa va aud (vad, citesc) pe toate povestind, pe mine ma fascineaza subiectul asta de multa vreme. fix ieri ma gandeam ca mi-ar fi placut sa stiu ce erau si ce faceau strabunicii din partea bunicului matern. stiu c-au avut multi copii (vreo 14, din care numai 8 au supravietuit la maturitate) si ca erau … oraseni, deci banuiesc ca poate negustori sau mici mestesugari, pacat ca nu mai am cum afla. sau cum ii chema …
    cel mai jos in timp ma pot duce pe linia bunici materne, stiu de strabunicii aceia o groaza de chestii, de la mama, am fotografii cu ei … si o tolba de povesti, pe care mi-am propus sa le pun in cuvinte scrise intr-o buna zi. 🙂

      adra_bell a răspuns:
      20 Aprilie 2010 la 9:20 AM

      Eu cred ca pot merge pana la stra-stra bunici, mai incolo as putea consulta arhivele, dar nu cred ca am sa am curand suficient timp pentru asta. Da, ce multi copii faceau oamenii pe vreamea aceea, tata e din 8 copii din care au supravietuit 7, asa am ajuns eu sa am peste 20 de veri primari, raspanditi prin toata lumea. Bunica materna avea o medalie data de comunisti, Mama Eroina.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s