Aproape 3

Publicat pe Actualizat pe

si ieri imi veneau in minte tot felul de intamplari haioase, cam asa imediat dupa ce Eva a aprins veioza de citit si a pus-o cu gura in jos lipind becul de covor.

Gentile mele au fost intotdeauna mari, cat sa incapa il ele tot acel univers colorat de care are nevoie o femeie, si haotice, pentru ca eu sunt acea femeie.  Universul haotic a capatat accente ludice si puericulturelnice odata cu aparitia Evei. Scutece, servetele, zanganele, papusele, masinute, carti, toate s-au inghesuit intr-un spatiu limitat.

Accesorizata cu o astfel de geanta, ma duc la un examen, cam pe cand Eva avea vreo 7-8 luni. Imi scosesem dinainte niste coli si un pix, asa ca sunt foarte incurcata cand examinatorul imi cere buletinul, rezident permanent in incapatoarea mea geanta cu gura ingusta. Scufund mana pana la cot si pipai, recunoscand tot felul de dracii dupa contur, numai buletinul nu. N-am incotro si incep sa insir pe masa femeii (lucky me, era o examinatoare): un scutec pentru 6-9kg, o bavetica plasticata si pe Bajou  et  Douli, zanganeaua preferata.

Din cauza de imprimanta noua, nefolosita dar decedata in urma ingurgitarii fortate de mingiute colorate, tiparim via messenger la locul de dat cu sapa al co-autorului.  Alde Tom&Jerry, Hello Kitty si Peppa Pig stau o perioada in vecinatatea proiectelor serioase si apoi ajung la noi. Sau la client, cum a fost cazul unui domn foarte serios care si-a primit proiectul cu inserturi: un tipar pentru o papusa din carpa, o poezioara ilustratata destinata sa ajunga pe o pijama si de restul desene de colorat.

La fiecare plimbare de seara, in fata unei anume banci din fata unui anume bloc, Eva reclama o durere brusca de picioare, o oboseala subita si un chef nebun  de ascultat o poveste. Ne asezam in semi-intuneric, ea se lungeste pe banca, isi pune capul pe picioarele mele si isi cere povestea, de multe ori „Cine a zis miauuu?”, aventurile unui catelus bleg si nestiutor, care cauta sursa mieunaturilor  la un dulau maraitor,  la o albina bazaitoare,  la un soricel chitaitor samd. Tot talentul meu este pus in slujba unei auditii de calitate cand din bloc iese un domn si da sa se aseze pe banca din fata noastra. Sunt la „Mrrrrrr! Iti bati joc de mine, catelusule??!”, omul se uita mirat si prefera sa isi aprinda o tigare ceva mai incolo. Ok, poate nu marai chiar ca un dulau veritabil si il deranjeaza, imi zic si continui. De pe scara iese o femeie mai in varsta, se duce la cosul de gunoi de langa noi si incepe sa indese diverse dintr-o sacosa, studiindu-ma cu coada ochiului. „Cucuriguuuu, cucuriguuu, eu doar atata stiu”, cucurigesc eu cu entuziasm. Femeia se holbeaza de-a dreptul cand ajung la „bzzzz, te pisc, bzzzzzz,  te pisc”, dar si eu bazai putin indignata,  ce-o avea frate de se holbeaza asa, n-a mai auzit o poveste in viata ei?

A terminat cu gunoiul si se intoarce spre noi, se lumineaza: „aaaaa, sunteti cu o fetita!!! Ma scuzati doamna, dar am crezut ca sunteti nebuna. Mai vine una p-aici, tot asa tanara si vorbeste singura. Chiar imi parea rau, uite ce tanara e saraca si ce  bolnava. E frumoasa fetita dumneavoastra, sa va traiasca!”

Veioza a lasat o arsura perfect rotunda pe covor.

Ce s-a intamplat aici? o intreaba co-autorul pe Eva

Deci, a fost un foc. Nu stiu ce o sa ne facem acum… il lamureste Eva, care vorbeste cu deci in timp ce intoarce sugestiv palmele in sus.

o luna pana la 3

Anunțuri

9 gânduri despre „Aproape 3

    mmaria a spus:
    16 Octombrie 2010 la 11:17 AM

    foarte frumoase amintiri si intamplari.

    cand e ziua ei, la multi ani frumosi de pe acum!!!

    asta cu propozitia care incepe cu ‘deci’ mi-e familiara si mie. felix a preluat-o de la horia care …nu stiu de unde a venit cu ea:) oricum, tare sfatoasa si scumpa mai e frumoasa Eva!

      adra_bell a răspuns:
      16 Octombrie 2010 la 11:20 AM

      peste o luna
      Nici noi nu stim de unde a venit. Deci, (sic!) noi chiar nu vorbim asa

    mmaria a spus:
    16 Octombrie 2010 la 12:29 PM

    :))

    Zicolorata a spus:
    16 Octombrie 2010 la 12:57 PM

    Mi-a placut la nebunie postarea!

      adra_bell a răspuns:
      16 Octombrie 2010 la 6:37 PM

      🙂 tot nu-mi imaginez cum de n-au vazut-o cei doi pe Eva la mine-n brate, poate unde ieseau de la lumina si noi eram cam in intuneric…

    cojocarii a spus:
    17 Octombrie 2010 la 2:48 AM

    tare faza cu neobservatul Evei! 😀

      adra_bell a răspuns:
      17 Octombrie 2010 la 7:01 AM

      eu deja ma gandeam ca locatarii de pe scara prizeaza ceva la sedintele de bloc, iar ei credeau ca sunt dusa))

    Sofie a spus:
    17 Octombrie 2010 la 6:51 AM

    Parca va vad si va aud 🙂

      adra_bell a răspuns:
      17 Octombrie 2010 la 7:02 AM

      suntem aici peste drum si va facem cu mana, in plus strigam la voi: vrem restul promis din Maui

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s