Crazy salamu’

Publicat pe Actualizat pe

M-am ferit pana acum de salamul de biscuiti, in mare parte datorita rahatului ala aromat si prea sintetic, dar cum se face destul de rapid si fara cuptor, am zis sa incerc pentru prima data. Sau poate nu e prima data, mi se pare ca am mai facut de cateva ori, cand eram prin liceu, inceputurile mele in ale prajituritului, caci mancare ca la mama acasa fac si mai dinainte,  si acum imi amintesc prima ciorba de rosii, prin clasa a V-a si cat de mandra am fost cand am adus farfuriile aburinde la masa.

Spuneam de inceputurile in ale prajituritului, se lasau intotdeauna cu rasete, erau seri pline de veselie, primele clatite pe care le-am cules de peste tot, de prin bucatarie, cu prietena G, niste prajituri pe care le-am facut cu prietena V, „n-avem aia, punem aialalta” si tot asa, pana cand din prajiturile numite in reteta „pere”, au iesit niste guguloaie, complet inestetice, pe care le-am mancat chicotind cum numai adolescentele stiu sa chicoteasca. Aveam destule prietene, ne strangeam in bucatarie la mine, ne faceam prajituri si ceaiuri, barfeam, radeam si visam impreuna.

Si acum e placut sa stau in bucataria noastra meschin de mica, Eva inghesuita pe scaunul dintre masa si chiuveta, batand ouale cu o furculita, mestecand in castroane, lingandu-se pe degete si zambind cu  mutrita larg manjita de ciocolata.  Si cat de mandra este apoi de ce am gatit noi amandoua sau toti trei, cat de  nerabdatoare sa se coaca mai repede, paznic bun in usa cuptorului sa prinda momentul cand e gata.

Nici nu-mi imaginam inainte ca vom avea loc toti trei in bucatarie, asa cum nu-mi dau seama cum vom intra in viitor toti patru,  parca-l vad si pe F., desi baiat, stand lipit de mine in bucatarie si uite-asa se cresc barbatii cu dragoste de casa, s-o bata norocul pe – probabil inca – nenascuta aia de i-o fi nevasta

Crazy salamu’ a iesit delicios, abia de mai sunt 4 feliute ramase de ieri, cu cacao, fulgi de migdale si fructe uscate,  numai bun de mancat ca desert, cu permisiunea mamei si de furat cand treci prin bucatarie la orice ora, fara permisiunea nimanui, sub ochii inchisi ai parintilor care se fac ca nu vad nimic.

Ingrediente
300 g biscuiti
90 ml lapte
1 lingura cacao
3 linguri zahar
80g unt
250 g rahat
ceva curmale, smochine sau alte fructe uscate
fulgi de migdale, cat s-o gasi prin casa sau alune, nuci maruntite

Laptele se fierbe cu zahar si cu cacao. Cand fierbe se pune rahatul taiat mai mic, se lasa sa se topeasca aproximativ, apoi se ia de pe foc si se pune untul. Amestecul se pune peste biscuitii maruntiti temeinic la robot. Se amesteca cat mai bine, se pun si fructele uscate, si cativa fulgi de migdale. Pe o folie se intind doua linguri de biscuiti maruntiti si fulgi de migdale, se pune maglavaisul racorit, se batuceste cu palmele incat sa arate a salam si se infasoara strans in folie. Se lasa cateva ore pe balcon sub o greutate.
E o nebunie, crazy salamu’!

Anunțuri

26 de gânduri despre „Crazy salamu’

    salmi a spus:
    22 Martie 2011 la 2:03 PM

    Sa stii ca eu nu pun rahat. Silvia scoate afara pana si stafidele(ii plac numai daca sunt uscate) iar nucile, alunele nu ii plac. Eu pun doar biscuiti si stafide, atat. Iese delicios, parol. Eu il fac cam o data la doua saptamani :). Pe langa clatite si tiramisu e deesrtul cel mai apreciat. Ultimele doua sunt si ele banal de simple. 🙂

      adra_bell a răspuns:
      22 Martie 2011 la 2:10 PM

      tiramisu, dar fara cafea? n-am facut niciodata, mi s-a parut mereu ca suna prea complicat

        ceska777 a spus:
        22 Martie 2011 la 2:13 PM

        E simplu, e simplu tiramisu!!!!

        adra_bell a răspuns:
        22 Martie 2011 la 2:16 PM

        daca ziceti voi, poate ma aventurez si eu sa fac….

        Miha, noi suntem cu nuci, alune, fistic, orice si Evei ii plac

        salmi a spus:
        22 Martie 2011 la 3:38 PM

        E foarte simplu tiramisu. Eu il fac cu cafea foarte slaba si tin numai putin piscoturile in ea, acum e drept ca fetele sunt mai mari, dar cred ca Silvia mananca de pe la 4-5 ani. Poti incerca cu sirop de zahar ars insa, iese super-bun. Sunt retete si cu alcool, dar eu nu am pus niciodata, desigur. 🙂

        adra_bell a răspuns:
        22 Martie 2011 la 8:47 PM

        o sa incerc cu sirop de zahar ars. Daca-i pun lu’ nedormita cafea, chiar si slaba, nu stiu ce-ar iesi

    ceska777 a spus:
    22 Martie 2011 la 2:12 PM

    Noi vrem poze de la making of!

      adra_bell a răspuns:
      22 Martie 2011 la 2:14 PM

      Franceska, eu am lumina de poze in bucatarie numai cand e soare afara si soarele e plecat de vreo saptamana. (o fi la voi?) altfel imi ies niste poze vai mama lor, abia pot alege una cat de cat acceptabila, cum e si asta ….

    Christine a spus:
    22 Martie 2011 la 2:51 PM

    Da’ ce bunatati faci! Am sa incerc si salamul asta, ca prajitura cu gris am facut-o deja si a avut un succes nebun si la tata si la fiica. Mi-e cam frica totusi la salam sa nu se dezintegreze… In alta ordine de idei, ma bucur sa aud ca Eva va avea un fratior. Sarcina usoara in continuare si cat mai putine temeri, daca poti…

      adra_bell a răspuns:
      22 Martie 2011 la 6:25 PM

      bunatati da, da’ sa se faca repede, cam asta e conditia la mine!
      Dulciu e dilicios, vorba Evei
      Multumesc pentru urari, sunt mult mai putin stresata decat eram la Eva
      Nu se dezintegreaza, sa stii ca gramele astea sunt din ochi, daca ti-e ca se destrama mai pui o bucata de rahat si o feliuta de unt. Sa rezisti tentatiei de mai adauga lapte, eu as mai fi pus dar m-a oprit M. Si daca s-o destrama il mancati cu furculita si gata

        Christine a spus:
        23 Martie 2011 la 9:23 AM

        OK. Am inteles. Il executam cat mai curand posibil. Multam!

    adelamaria a spus:
    22 Martie 2011 la 4:26 PM

    Ce pofta mi-ai facut! 🙂 Nu vreti voi sa veniti in vizita la Bucuresti in weekend? Parol ca nu mai suntem contagiosi (desi eu inca tusesc!)si ma bag si la gatit ceva…dar voi veniti cu crazy salamu’!! Si de mananca fii-mea, apoi ti-o dau acasa, la Giurgiu, pe termen nelimitat, sa mi-o pui pe picioare putin :D…Hai, fie-ti mila de-o mama in pragul disperarii!…:D

      adra_bell a răspuns:
      22 Martie 2011 la 6:27 PM

      Ana, daca ma pot tara, ca sufar de un fel de sciatica de sarcina, si la Eva m-a durut, dar acum e cumplit.
      Cu Nana zau ca as incerca, poate s-ar lua dupa Eva, ti-am mai zis de fetita unei prietene, cand vine pe la noi, da gata farfuria cu supa

    roxanasieliza a spus:
    22 Martie 2011 la 8:02 PM

    mai, ma faci sa rad in ho-ho-te! Norocos baiat crescut la firul cratitei, parca is invidioasa ca n-am fata acum, l-as fi dat dupa F, mai ales c-o va duce la admirat de broaste si balacit in Dunare 🙂
    Pup!
    O sa scriu dulciu Eva 2…

      adra_bell a răspuns:
      22 Martie 2011 la 8:46 PM

      :)) ai vazut unde ma gandesc eu deja? Parca tu nu…

    alina downunder a spus:
    23 Martie 2011 la 3:37 AM

    tiramisu eu il fac cu ceva care aici se cheama Milo, un fel de cacao (la gust), dar facuta din maltz de ovaz (parca ala e barley). de obicei facem in doua tavi, una micuta pt noi (cu ness si lichior), una mai marisoara pt fete. 🙂
    mi-ai facut pofta de salam de biscuiti, era desertul meu preferat si da, mai, si eu faceam prajituri cu prietenele in adolescenta, ce nebunie, era tare frumos!

      adra_bell a răspuns:
      23 Martie 2011 la 10:10 AM

      pai si ce, nu merge cu cacao obisnuita?
      Da, era frumos, ce pacat ca s-au stins (aproape) toate prieteniile acelea

        alina downunder a spus:
        24 Martie 2011 la 2:39 AM

        sigur ca merge cu cacao obisnuita, doar ca alternativa asta mi s-a parut mai ok. ca si-asa mandrele mele ar manca ciocolata pe ciocolata daca ar putea. 🙂

    roxanasieliza a spus:
    23 Martie 2011 la 9:14 AM

    toate ca toate, puteai arde pseudoprajitura, puteai da foc la apartamentul mic, micut, da sa nu strici, murdaresti, distrugi carnetelul cu retete pe care-l aducea unda dintre noi, adolescentele, si care era transmis din bunica in mama in fiica, ca un ceaslov cu bunatati.

      adra_bell a răspuns:
      23 Martie 2011 la 10:09 AM

      Da, da, n-aveam caiet de la mama/bunica, aveam unul scris de mine si botezam prajiturile cu versuri din piese rock:)).

    adelamaria a spus:
    23 Martie 2011 la 10:33 AM

    Adra, serios, daca va porniti incoace, noi va asteptam cu mare drag! 🙂 Nu prea ne pricepem noi la iesiri in natura sau locuri salbatice (de, oraseni inversunati!), dar avem parcuri faine si eventual un loc de joaca daca e prea urat afara 🙂

      adra_bell a răspuns:
      23 Martie 2011 la 8:05 PM

      Da, da, voi sunteti fericiti acolo, cu atatea parcuri in jur, dar eu tot va incurajez sa iesiti si din oras, ca si noi tot oraseni suntem, M e get-beget, eu de la 10 ani.
      Deocamdata stam rau cu resursele, controale, vaccinuri, chiar si un drum dus-intors la capitala a ajuns cam mult, dar neaparat ne vedem pana se naste F, ca pe urma stiu eu ca zboara puiul cu ata

    cojocarii a spus:
    23 Martie 2011 la 4:37 PM

    cu fructe chiar nu am mai incercat (in afara de stafide). Data viitoare incerc si eu, ca arata demential! 😉

      adra_bell a răspuns:
      23 Martie 2011 la 8:06 PM

      Data viitoare o sa pun mai multe fructe uscate si mai variate. Sa-mi spui cum a iesit:)

    ANTO a spus:
    24 Martie 2011 la 9:03 AM

    crazy salamu e f delicios,eu ador salamul de biscuiti,cand l-ai fc?mai ai?ca acus vin:)))

      adra_bell a răspuns:
      24 Martie 2011 la 9:23 AM

      nici macar 24 de ore n-a tinut:))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s