La stejari

Publicat pe

La stejari e locul meu preferat din toata padurea. Au arborii astia o maiestuozitatea aparte, imprima o liniste monumentala si o pace nesfarsita.

Avem timp de stat la taclale si de indesat ghinde prin buzunarele mamei

Timp de fotografiat pantofiorii cei noi, este atat de haioasa cand se concentreaza in LCD-ul aparatului! Si ce obiceiuri de fetita poate sa aiba! Zilele trecute, co-autorul a observat cum tine Eva ceasca de ceai, ca o tanara domnita usor fandosita, cu degetul mic suspendat in aer, nu strans pe manerul cestii. Al doilea X, ne nastem cu el, feminitatea nu se invata

Degetul cu pricina, evidentiat in poezioarele pentru copii cu degetelele, care-i plac atat de mult si ne ajuta pe noi sa-i taiem unghiile. Degetul mare pleaca la plimbare, aratatorul duce bastonul….

In sfarsit, in sfarsit, primele flori de primavara, umile si spectaculoase, miroseau dumnezeieste, se simtea si in aer

Nu, nu am gasit o simpla groapa, e a doua intrare de la vizuina vulpii. Cumatra cred ca ne mirosise demult, dar Eva tot a stat putin sa-l asteptam si pe Gruffalo. Poate ii mai facem o vizita roscatei si cand va avea puisori

Anunțuri

11 gânduri despre „La stejari

    salmi a spus:
    25 Martie 2011 la 7:07 PM

    Da, vizuine de vulpi si gropi de iepuri(straniu, nu?) a gasit si Silvia in padure azi. Ea a fost cu scoala. Imi povestea ca e ca toamna in padure, plin de frunze uscate, inca iarba abia da coltul la noi…

      adra_bell a răspuns:
      26 Martie 2011 la 6:04 AM

      si aici e la fel: covor de frunze uscate, ghinde, ici colo cate un fir de iarba noua.
      Ce frumos sa mearga Silvia cu scoala! Nu zic ca avem zeci de ani pana ajungem la nivelul suedezilor, zic ca n-o sa ajungem niciodata, alta natie, alta structura.
      Gotlandul, Stockholmul si Lapplandul sunt pe lista mea de vedi e poi muori

        salmi a spus:
        26 Martie 2011 la 1:56 PM

        Ah, pai cand vine primavara, desi ieri au fost doar 2 grade afara, stau mai mult in padure decat in clasa :). Ieri a fost cerc pedagogic pentru profesori, dar fritids-ul a fost deschis. Au stat in padure vreo doua ore, copiii au spart gheata din baltoacele padurii cu bete, au urmarit gaze si s-au minunat de copacii inmuguriti. Saptamana trecuta desi inca era zapada, au facut primul grill in padure. Padurea e langa scoala, au de trecut doar aleea de biciclete(nu e sosea) si sunt in padure. E padurea ingrijita de scoala, de copii mai bine zis. E a doua lor sala de clasa :).

        Va asteptam cu drag, cum citesc va place natura…aici e la ea acasa. 😉

    vasari a spus:
    25 Martie 2011 la 10:31 PM

    Ce frumos, abia astept sa ajung si eu prin locuri de-astea, dar inca suntem legati de Bucuresti, Sara rezista putin in scoica, sufera tare.:)
    Si am vazut o fetita si o mamica superbe!

      adra_bell a răspuns:
      26 Martie 2011 la 6:06 AM

      La noi e aproape padurea asta, adica multe paduri sunt aproape, doar ce iesi din oras si mergi inspre Dunare!
      O sa ma fac frumoasa, sunt jalnica deocamdata:(, macar un drum la coafor

    alina downunder a spus:
    26 Martie 2011 la 1:48 AM

    Ce frumos, ati gasit tamaioare (violete)!!
    La noi in cartier urma sa fie taiati stejarii de pe mijlocul unei artere principale de circulatie, destul de batraiori, pentru ca vor sa largeasca strada. In urma protestelor din partea localnicilor, s-a decis ca in loc de taiere, sa fie transplantati in alte locatii din vecinatate. Operatiunea va costa zeci de mii de dolari (ma refer numai la transplantat!!), dar toata lumea a fost de acord (s-a votat public) ca pentru anumite lucruri merita sa platesti, voila mentalitate pro-natura! Am fost impresionata.

      adra_bell a răspuns:
      26 Martie 2011 la 6:12 AM

      Ai zice ca aici nu-s bani, dar e fals, desi Giurgiu este unul dintre cele mai sarace orase din Ro. Dar avem bani de inlocuit anual niste bete care sustin copacii tineri plantati pe marginea strazilor si prin parcuri. Iar un bat d-ala costa peste 100 de lei, enorm, e doar un amarat de arac cu ifose.
      In rest, e mare haiducie, padurile de pe marginea Dunarii se chelesc cu hectarele, si cineva tocmai mi-a spus ca primarul dintr-un sat vecin a trecut padurea satului pe numele odraslei si taie in draci

    cojocarii a spus:
    26 Martie 2011 la 11:14 PM

    desi locatia este minunata, pozele sunt tare frumoase, Eva este o dulceata cuceritoare, mie cel mai mult din pozele acestea mi-a placut burta! 😀 Hihihi!!! E tare frumoasa casuta piticului. 😉 Purtatoare de casuta cum se mai simte?

      adra_bell a răspuns:
      27 Martie 2011 la 6:35 AM

      Gabi, merge f bine, adica ma mai doare pe ici pe colo, dar in comparatie cu Eva e chiar extraordinar. La Eva am avut picioare de elefant, contractii nedureroase de nu prea puteam merge pe jos si pulsul mi-o lua frecvent razna su urca peste suta.
      E drept ca acum sunt mult mai relaxata, e posibil sa fie si asta la mijloc. Maine am eco morfo de trim 2, nici n-am simtit cum a trecut timpul

    Sofie a spus:
    29 Martie 2011 la 2:19 AM

    Superbe fotografiile!

      adra_bell a răspuns:
      29 Martie 2011 la 6:45 AM

      Multumesc! E frumos cand suntem impreuna, cand e natura in jurul nostru si cate o zi mai calda(au fost 5 pe toata luna martie)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s