Ghiceste povestea

Publicat pe Actualizat pe

Pentru prima data in viata ma bucur ca am lipsuri grave in cultura generala si ca n-am citit aceasta poveste cand eram copil. Sau aceasta adaptare stupida scrisa de un sadic deghizat in scriitor.

…si ilustrata de ta-su cred

Eva a venit cu cartea de la biblioteca, descrierea mortii prin spanzurare m-a ingrozit, ca sa nu mai spun ca in scena anterioara, marioneta sta de vorba cu o fetita moarta care statea intr-o casa in care toti erau morti si isi astepta cosciugul ei mic.

Cartea a aparut la Editura Eduard, e tradusa si adaptata de Anca Pioara si ilustrata de Boris Stoilov, autor Carlo Collodi

Anunțuri

33 de gânduri despre „Ghiceste povestea

    moni a spus:
    3 Octombrie 2011 la 9:30 PM

    Mi se pare o carte de-a dreptul periculoasa. O varianta Buratino-Pinnochio-asca care ar trebui denuntata. Mi-a produs mie disconfort ilustratia si citatul, ma gandesc la emotia negativa din tot contextul asta horror imprimata unui copil fraged. Brrr…

      adra_bell a răspuns:
      3 Octombrie 2011 la 9:36 PM

      n-am reusit s-o citesc pe toata, nici nu merita, e o mizerie. Asa e povestea originala? ca sa nu mai spun ca e prost tradusa/adaptata. Evident ca nu i-am citit-o Evei, dar ce se intampla daca un copil maricel, de 8-9 ani ia cartea asta de la biblioteca?!

    g.cojocaru a spus:
    3 Octombrie 2011 la 9:45 PM

    brrr…. bine ca stiu de ce sa ma feresc.

      adra_bell a răspuns:
      4 Octombrie 2011 la 6:53 AM

      poti sa te feresti daca rasfoiesti cartile. Eu cumpar de pe net, dar e proces laborios, caut recenzii, sondez dupa autor, ilustrator, putine librarii virtuale iti dau posibilitatea sa rasfoiesti

    Mamiţuni a spus:
    3 Octombrie 2011 la 9:59 PM

    Horror. Pur si simplu horror.
    Nu stiu cum era povestea initiala (a lui Collodi), cat de violenta au ba, da’ de data asta oarece cenzura nu strica.

      adra_bell a răspuns:
      4 Octombrie 2011 la 6:52 AM

      uitasem sa-l trec pe Collodi ca autor. Cartea e absolut oribila, nu vorbesc de scenele horror , e scrisa sezlanat, plictisitor, parca au scris-o aia de la Realitatea. Vad ca si editura e d-aia de uscatorie de bloc, o editura care se respecta n-ar fi scos asa ceva. Totusi e pe hartie de calitate, groasa, lucioasa, ilustratii mari, cred ca fost destul de scumpa

    luckyrock a spus:
    4 Octombrie 2011 la 12:58 AM

    arde cartea. ah, stai, e de la biblioteca. vorbeste cu bibliotecara. si cred ca ai putea sa faci o reclamatie si la OPC. daca nu se ocupa ei de d-astea, sigur te vor indruma in alta parte.

      adra_bell a răspuns:
      4 Octombrie 2011 la 8:05 AM

      OPC-ul? pai si ce sa faca? sa amendeze biblioteca? dupa ce ca-s mama lor, nu mai cumpara carti noi deloc, iar cand cumpara, uite si tu pe ce prostii dau banii

        capreleirinucai a spus:
        4 Octombrie 2011 la 11:34 AM

        daca-s deschisi la sugestii poate le mai dati din cand in cand titluri de carti, ca vorba ta, si-asa-s putini bani, macar sa nu-i mai dea pe prostii.

      luckyrock a spus:
      5 Octombrie 2011 la 4:31 AM

      s-o amendeze, da. poate asa sunt mai atenti la ce carti cumpara.

      sau ai putea sa suni la Protectia Copilului. sa vina cineva de acolo sa vada cartea.

        adra_bell a răspuns:
        5 Octombrie 2011 la 11:00 AM

        o sa-i spun directorului bibliotecii, desi cred ca va fi degeaba. Editura are si site, dar nu gasesc niciun mail de contact http://edituraeduard.ro/

    Christine a spus:
    4 Octombrie 2011 la 5:00 AM

    Nici eu n-am citit varianat lui Collodi intr-o traducere acceptabila, dar parca nu-mi vine sa cred ca era scrisa intr-un stil atat de barbar! Partea proasta e ca aceasta adaptare nu e singura… Sunt pline librariile de editii facute pe genunchi care deformeaza textul initial si care sunt si periculoase! Ma rog, ramane de vazut cum suna in original…

      adra_bell a răspuns:
      4 Octombrie 2011 la 7:53 AM

      Am gasit o varianta pe scribd si am rasfoit-o, seamana doar vag cu asta si n-am gasit scenele horror. Chiar daca as gasi originalul, miar fi greu sa-l citesc in italiana. Oricum, multe povesti isi au radacinile in povesti populare din Evul Mediu, cand o astfel de scena nu ar fi infiorat pe nimeni. Chiar daca societatea noastra e thanatofoba mi se pare inacceptabil sa descrii in amanunt moartea prin spanzuratoare. Accept raul din povesti, e necesar ca sa invinga binele, dar asta e deja sadism curat

        Christine a spus:
        4 Octombrie 2011 la 10:03 AM

        Scuze, m-am exprimat gresit. Cand spuneam „original” ma refeream la traducerea consacrata in romana, nu la originalul in italiana ca nu vorbesc limba lu’ Dante! Da si eu accept raul din basme, atunci cand „the bad guy” este invins si binele triumfa, dar scenele in care copiii sufera in halul asta sunt intr-adevar sadice! Oricum, si basmele clasice – chiar cand nu sunt „stricate” de editii prost facute – trebuie triate pentru ca unele sunt pline de cruzimi!

        adra_bell a răspuns:
        4 Octombrie 2011 la 2:16 PM

        mi-ar, normal:D

    vavaly a spus:
    4 Octombrie 2011 la 7:52 AM

    Buna, mi-a atras atentia aceasta postare a ta pe tema unei povesti tiparita si prezentata atat de mizerabil.
    As vrea sa te invit la dezbaterea noastra, pe tine si pe alte mamici care te citesc, cu privire la povestile copilariei, acele povesti ce contin scene de violenta explicite, povesti vechi, traditionale. Intrebarea este: oare mai e cazul sa introducem in cultura si educatia micutilor nostri aceste povesti?
    Postarea noastra este aici: http://copiisimamici.blogspot.com/2011/09/povestile-copilariei-noastre.html?showComment=1317652247043#comment-c7108340847107374811
    Incercam sa adunam reactii ale cat mai multor mamici, sa facem un fel de manifest de trasnmis in blogosfera referitor la aceasta tema.
    Iti multumim.

      adra_bell a răspuns:
      4 Octombrie 2011 la 3:01 PM

      ugh, ce postare lunga, sper sa am timp sa citesc si sa particip. Oricum, parerile sunt impartite, mereu se aprind controverse pe tema asta

    alina downunder a spus:
    4 Octombrie 2011 la 8:40 AM

    Ce porcarie crunta! 😦

    capreleirinucai a spus:
    4 Octombrie 2011 la 9:18 AM

    eu cand eram mica am citit tot o adaptare, dar nu-mi amintesc sa fi fost atat de sinistra. si imi place mult cum a preluat povestea a.tolstoi in ”cheita de aur sau aventurile lui buratino” (daca o gasesti in traducerea grozava a lui ioan goia), suficient de dramatica si fara violente inutile.
    dar de capra cu trei iezi ce zici? noi tocmai am incercat sa ascultam versiunea originala de pe cd si am ramas socati… lupul care manjeste peretii cu sange si infige capetele iezilor la fereastra, sa stea acolo cu dintii ranjiti…brrrrrrr

      adra_bell a răspuns:
      4 Octombrie 2011 la 3:03 PM

      prima carte pe care am citit-o a fost Capra cu trei iezi, o carte cu ilustratii mari din care imi amintesc clar de lupul prabusit in foc. Bibliotecarul era prieten de familie si s-a codit daca sa mi-o dea sau nu, sa nu cumva sa ma sperii. Eva cunoaste povestea in varianta cosmetizata

    Laura Frunza a spus:
    4 Octombrie 2011 la 10:19 AM

    Povestea cu Pinocchio e cretina, Eliza se uita la filmul varianta Disney care e mega-adaptat si pe mine tot ma scoate din sarite faptul ca toti baieteii raman magari si numai Pinocchio se salveaza si fuge de acolo si nu-i pasa de ceilalti. Si nici nu-si pune problema sa faca ceva pentru ei sau sa ii denunte pe raufacatori (care, apropo, scapa bine-mersi). Povestea e gretos de moralista (daca nu te duci la scoala, ajungi un magar si daca minti, iti creste nasul) si scrisa pe tipicul italian – mafiotii scapa mereu basma curata. Macar in Capra cu trei iezi, the bad guy e pedepsit in final :-))) Glumesc, desigur. Eu prefer povestile in care nu se intampla mare lucru si in care personajele negative nu sunt asa de negative si ilustrattiile sunt delicate si de buna calitate.

      adra_bell a răspuns:
      4 Octombrie 2011 la 3:03 PM

      si eu caut acelasi gen de carti, d-aia imi plac cele de la Cartea Copiilor

        Laura Frunza a spus:
        4 Octombrie 2011 la 3:39 PM

        Exact, si eu ador cartile publicate de ei!

    Camelia a spus:
    4 Octombrie 2011 la 12:28 PM

    aaaa, cu capra cu trei iezi am avut si noi un soc recent. Ne-a cerut copilul sa i-o citim ca i-o mai povestise bunica si aveam la indemina o varianta integrala si am ramas fara cuvinte cind am ajuns la peretii minjiti cu singe si capetele iezilor in fereastra. Adica ne-am dat seama ca trebuie sa sarim, sa sarim si sa reformulam, readaptam si ca de fapt intreaga poveste este sinistra. Culmea ca nu aveam amintiri atit de macabre despre ea. Mi-a trecut dorinta de a-i mai citi numai versiunile integrale ale povestilor (asta pentru ca mi-au cazut in mina niste adaptari absolut cretine). Acuma vreau sa gasesc adaptari inteligente. Of.

      adra_bell a răspuns:
      4 Octombrie 2011 la 3:05 PM

      Cat o fi ea de macabra macar are un scop: sa asculti de mama si sa nu deschizi usa strainilor, sub vorba dulce se pot ascunde oameni rai. Dar asta cu spanzuratul e doar de dragul sadismului

        Camelia a spus:
        4 Octombrie 2011 la 3:11 PM

        Well, sper sa pot sa il invat ca e bine sa o asculte pe mama si sa nu deschida usa strainilor si altfel decit povestindu-i despre pereti minjiti cu singe si capete taiate in fereastra ca si asta tot cruzime gratuita mi se pare. 🙂

    abramburika a spus:
    4 Octombrie 2011 la 1:51 PM

    N-am citit nici cartea, nici pasajul pe care l-ai pus ca sa imi dau cu parerea. Insa cum ii explici moartea unui copil de 4 ani? Moartea celor dragi … pt. ca, din pacate, sunt in aceasta situatie si nu stiu cum sa abordez problema.

      adra_bell a răspuns:
      4 Octombrie 2011 la 3:06 PM

      Petro, noi am vorbit pe tema asta. Un raspuns mai corect poate l-ar avea cineva cu studii psihologice sau care a trecut prin asta

    adelamaria a spus:
    5 Octombrie 2011 la 9:08 AM

    Oribil, dar nu e singura tampenie de genul asta din librarii/biblioteci…De cateva ori m-am fript si eu – n-am mereu timpul necesar sa trec in revista toate povestile dintr-un volum si inevitabil 1-2 sunt ingrozitoare…de necitit unui copil de 4 ani care traieste in timpurile noastre. N-am o problema cu personajele negative, dar unele scene sunt terifiante in mod absolut gratuit…Nu stiu care ar fi rezolvarea, in afara de selectia facuta de parinti.
    A, dar ce ziceti de o poezie cu o greseala de gramatica in text? Asta pe langa cuvinte putin uzuale pe care, evident, nu le explica nimeni copiilor…In schimb copiii trebuie sa invete poezia de trei strofe (ca-i asculta! WTF?!?)…cu greseala gramaticala cu tot, evident!…

    adra_bell a răspuns:
    5 Octombrie 2011 la 9:27 AM

    absurd! la gradi?
    sa stii ca si eu am vazut o carte cu poezii pentru copii si pe prima pagina, la prima poezie trona ditamai dezacordul subiect-predicat. Dar nu ma mai mi deloc, n-ai vazut in ce hal se vorbeste la Tv…

    […] din cărţile ei minunate. Şi pentru că tot se discută acum aprins despre poveştile clasice şi simbolistica lor înfiorătoare, mă bag şi eu în discuţie şi spun doar atât:  renunţaţi la poveştile clasice şi […]

    Elle a spus:
    6 Octombrie 2011 la 4:24 PM

    oribil! nu pot sa cred ca exista asemenea carte si sunt convinsa ca nu e singura care strica printr-o alta abordare povesti frumoase!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s