Îi citeşti lu’ ăsta micu’?

Publicat pe Actualizat pe

Mi se pune tot mai des aceasta intrebare, acum ca Filip a trecut de un an, cu variatiunea „Sta sa-i citesti?”. Nu, nu-i citesc si nici nu sta sa-i citesc pentru ca un copil atat de mic este intr-o continua explorare,  miscare, deplasare, catarare, iar pentru el sa stea 5 minute linistit, ascultand o poveste, este de-a dreptul plictisitor, lipsit de sens, mai ales daca mama are pretentia sa-i citeasca de la cap la coada o poveste clasica.

Asadar, incepem sa le cumparam carti de la aceasta varsta sau o lasam pe mai tarziu?

Cartile potrivite pentru copii mici, in jurul varstei de un an, trebuie sa indeplineasca niste criterii speciale. Imaginea sa fie cat mai simpla,  eventual un item pe pagina, in culori vii, 7-8 pagini sunt suficiente. Textul poate lipsi sau sa fie de maxim un rand-doua, eventual o strofa ritmata,  fara briz-brizuri inutile, fara figuri greoaie de stil.  Cartea nu trebuie sa aiba colturi ascutite numai bune de intrat in ochi si nici sa nu fie grea, cat sa-i rupa acele bijuterii de degete de la picioare, in caz ca fuge cu ea prin casa si si-o scapa peste picioare. Evitati cartile din hartie, vor cadea cu siguranta victime jumulelilor, alegeti in schimb carti din materiale rezistent, care pot fi jumulite in voie, roase, tarate, izbite, aruncate de toti peretii.

Ora de lectura redusa la cateva minute

Sesiunea de citit se va desfasura dupa voia si dorinta juniorului, doar lasati-i cartea la indemana si urmariti-l cum da paginile de la coada la cap, doua cate doua, toate deodata, fara sa interveniti, pentru ei nu are sens sa dai pagina dupa pagina, important e sa se imprieteneasca cu cartea, sa nu auda nici un Nu asa, sa fie lasat sa exploreze. Are voie sa le si roada, ce, voi nu mirositi cartile noi?  Descrieti in cateva cuvinte imaginea de pe pagina: Aaa, uite, catelul albastru merge sa faca baie cu purcelusul roz!, e suficient, mai ales daca textul initial e lung incercati sa-l scurtati, sa faceti repede un rezumat. Chiar daca visati inca din timpul sarcinii la ora cand ii veti citi copilului povestea pe care o preferati in copilarie, mai asteptati sau simplificati povestea foarte mult pana la Scufita rosie avea o hainuta rosie si un cos cu papa-bun. Ea a plecat la plimbare prin padure. Pam-pam

Cartile lor

Cartile din plastic se gasesc in mai toate hypermarketurile sub denumirea de carti pentru baie, doar ca mai dureaza pana ce astia mici vor ajunge la varsta de citit in cada. Eu sunt mai preocupata sa-l tin sa nu alunece, sa nu haleasca din sapun si sa nu-i intre apa in ochi, decat sa citim la baie. Dar sunt foarte rezistente si absolut minunate pentru cititul pe uscat, unele au zone cu chitaieli sau mici clopotei ascunsi

Cartile textile mi s-au parut cele mai misto, am avut mai multe la Eva,  cu zone fosnitoare si chitaitoare,  cu texturi diferite pe pagina. Unele au agatatori pentru carucior, daca serviti – norocosilor! – nou nu. Se gasesc in variante: carti din carpa simpla, am avut una pe care Eva o iubea cel mai mult, era bilingva engleza-franceza, ea abia de spunea 3 cuvinte in romaneste, avea cate un animal haios desenat pe fiecare pagina; carti din pluş;  carti din fetru am gasit mai ales manufacturate de mame, foarte frumoase, cumparand sprijiniti o mama talentata.

Cartile textile, ca si cele din plastic au marele avantaj ca pot fi spalate si sunt ca noi, chiar daca pareau tocmai trecute printr-un razboi.

Cartile din carton au minorul dezavantaj ca pot fi mancate incepand de la colturi sau de la cotor. Dar oferta este generoasa, de la carti care incap in maini mici pana la carti de un metru lungime, ramane doar sa alegeti cartea care sa-i mearga la inima micutului.

Spor la citit!

Pe aceeasi linie: Carti potrivite pentru pici

Cu asta am inaugurat Cartea lui Filip, langa Cartea Evei

Anunțuri

7 gânduri despre „Îi citeşti lu’ ăsta micu’?

    Android Romania a spus:
    14 August 2012 la 9:34 AM

    Eu spun ca trebuie sa mai astepti putin, cum ai zis si tu, acum e intr-o continua explorare si sa ii citesti i se pare total plictisitor.

      adra_bell a răspuns:
      16 August 2012 la 12:03 PM

      da, da, el e un pasionat al teatrului de papusi, slava Domnului ca nu mai sunt singurul papusar, o am pe Eva care ma suplineste cu succes. Se pot spune povesti si astfel, in miscare:))

    ch_dana a spus:
    14 August 2012 la 12:12 PM

    Momentan haleste cu mare pofta din „Capital – 33 de metode prin care sa-ti pui angajatii in cap” (o fi premonitoriu…). E o cartulie micuta, mai mica decat un patrat de servetel, si-i place tare mult sa defileze cu ea in mana. Omida mancacioasa o lasam pentru mai tarziu 🙂

      adra_bell a răspuns:
      16 August 2012 la 12:00 PM

      :))) chiar ca o fi premonitoriu. Eva a purtat o gramada de timp dupa ea niste cartulii mici de informare pentru protectia consumatorului. Omida mancacioasa n-a avut niciun succes la Eva si nici alta carte a lui Carle

    christine a spus:
    14 August 2012 la 9:32 PM

    Imi aduc aminte ca prima data cand i-am citit Ioanei avea 1 an si 3 sau 4 luni… Facea una din crizele ei obisnuite pe atunci prin care-mi cerea sa-i acord toata atentia mea si orice as fi facut, nu reuseam sa o linistesc: se plictisise de toate jocurile de pana atunci. Intr-o doara am luat o carte pentru copii de cand eram eu mica si am inceput sa citesc fara sa cred vreo clipa ca lectura mea va avea vreun efect…. Dar, brusc, Ioana s-a linistit si a inceput sa se uite la mine concentrata… A stat asa cateva minute, pana am terminat toata cartea… And that was the beginning of a beautiful friendship….Nu intelegea nimic, evident… Dar imaginile si ritmul linistitor al lecturii, plus rimele usoare ale textului, au vrajit-o… Au urmat, bineinteles, „Omida mancacioasa” si ceva mai tarziu „Miffy” si „Pozna lui Jackie”…. De mare folos mi-au fost cartile pastrate din copilarie, cartonate, care aparea la editura „Ion Creanga” si erau de fapt reeditari in romana ale unor carti din RGD sau Cehoslovacia…

      adra_bell a răspuns:
      16 August 2012 la 12:02 PM

      La noi Miffy si Jackie au fost un mare succes. De Miffy stie si Filip, il urmaream prin casa de-a busilea si-i spuneam poeziile cu Miffy si el se amuza copios.
      Va doresc sa ramana in continuare a beautiful friendship:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s