Ora de religie

Publicat pe Actualizat pe

Nu mi-am crescut copiii intr-un mod religios, noi nefiind practicanti, mi s-a parut fals si inutil sa fac asta. Dar nici nu i-am inchis aceasta poarta, mi se pare corect din partea mea sa-i las libertatea sa aleaga daca si in ce vrea sa creada, chiar daca asta nu coincide cu credinta mea. Si mi se pare esential sa stie despre religie ca parte importanta a societatii, cu atat mai mult despre religia majoritara a romanilor.

N-am dus-o la biserica, la slujbe, dar am intrat ocazional in biserici si manastiri. Ba chiar destul de des, avem doua manastiri la marginea orasului, cu curti generoase si diverse animale, si mergem mereu pentru ca e un spatiu prietenos.

Am avut grija sa-i explic semnificatia religioasa a fiecarei sarbatori ortodoxe atunci cand a intrebat, ba si cand n-a intrebat, n-am lasat-o sa creada ca Mos Craciun, bradul si cadourile umplu toata sarbatoare de Craciun.

Cand Eva a primit, inainte sa fie scolarita, o Biblie pentru copii de la o vecina, i-am citit-o de cate ori mi-a cerut si am discutat pe marginea ilustratiilor, am incercat sa-i raspund la toate intrebarile despre Dumnezeu.

Avea o relatie buna cu religia, era oarecum intr-o cercetare jucausa, nu avea temeri, de exemplu la botezul lui Filip s-a jucat mult in biserica, a dirijat corul de baieti-  fara sa intentionam, Filip a avut un botez fastuos din punct de vedere bisericesc, au fost vreo 3-4 preoti, cor, dar toti erau prietenosi si umani – nimic nu i s-a parut de speriat, chiar daca fratiorul ei a plans tot timpul.

Ca mai toti copiii la aceasta varsta a avut de depasit intrebari si temeri referitoare la moarte. Orice parinte trece cu greu prin asta pentru ca raspunzandu-i copilului, iti raspunzi tie insusi. I-am povestit despre cum este privita moartea in diferite credinte si m-am gandit ca va alege varianta care i se va parea cea mai putin inspaimantatoare.

Cand s-a dus Eva la scoala, am luat decizia gresita de a nu o retrage de la ora de religie. M-am gandit sa o las in acest an, in care nu-i streseaza cu lectii si calificative,  interesata cum era de acea Biblie pentru copii. Vor colora, le va spune povestioare, n-are ce sa fie rau.

Dupa doar cateva saptamani, desi Eva imi povestea despre celelalte ore, evita sa vorbeasca despre ora de religie, catalogand-o ca plictisitoare si „prostacanie”. Apoi a refuzat sa intre in biserica, cred ca trebuia sa mearga cu ta-su la o masuratoare si n-a vrut.

Prima sperietura a venit cand li s-a spus, la ora, ca dupa moarte corpul se transforma in pamant. Este foarte corect  dar complet nepotrivit pentru 6 ani, macar nu le-a dat amanunte despre viermi, putresceina si cadaverina.

De curand mi-a pus intrebari ciudate despre copiii care mor,  de ce mor copiii, daca mor multi copii.

Tot scotandu-i cuvintele cu clestele am aflat ca li se povesteste mult despre diavol, care le este plimbat prin fata in loc de bau-bau.  Diavolul va sadi o samanta rea in inimioara ta, ingerul rau vine la tine daca nu-ti spui rugaciunea seara.

Am intrebat-o daca ii este frica si mi-a spus ca i-a fost putin, dar apoi s-a gandit ca nu exista ingeri rai.

Si nu exista nici ingeri buni.

Si nu exista nici Dumnezeu.

Acesta a fost efectul unui semestru de religie. Li s-a vorbit despre moarte, putreziciune si diavol. S-a lasat in urma partea luminoasa a credintei, s-a mers pe infricosare. Iar ea nu vrea sa fie infricosata. Daca nu vrei sa-ti fie frica, iti spui ca bau-bau nu exista. Alegi sa nu crezi in diavol. Si alegi sa nu crezi nici in Dumnezeu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s