Pisici, domovoi si alles gute!

Publicat pe Actualizat pe

Saptamana trecuta a fost intesata de evenimente. Chiar daca n-am fi avut nimic important de facut, pentru mine saptamana in care o sarbatorim pe Eva este una plina de emotii. In anii trecuti bagam si ceva vinovatie pe langa emotiile astea care lipsesc de ziua lui Filip, ziua lui e una solara si plina de bucurie, dar anul asta am inteles de ce. Nu doar ca ni s-a nascut primul copil, dar ne-am nascut si noi ca familie. Eva ne-a unit, ne-a maturizat, a transformat un cuplu de tineri in parinti, iar Filip ne-a completat, el e focul de artificii, Eva e flacara calda si blanda din caminul familiei.

Ea a asteptat cu nerabdare cadourile, ziua de la scoala cand urma sa imparta bomboane colegilor si tortul-pisica facut de mine. Ne-am inteles dinainte ca tortul nu va fi adus cu cantari de „La multi ani!” pentru ca Eva se emotioneaza atat de tare incat se pune pe plans. Pe masura ce noi cantam, ea plange din ce in ce mai tare, pana ajunge la tavalituri. Si asta nu doar de ziua ei, ci si de ziua oricui din familie, cand a implinit Filip 3 ani sora-sa a dat un spectacol complet. Sensibilitatea ei extraordinara a facut-o sa se gandeasca si la ce cadou ii va aduce fratiorul.

„Filip, tu nu ai bani sa-mi cumperi cadou, nu stii nici sa desenezi, asa ca m-am gandit sa desenez eu o felicitare din partea ta. Tu o sa stai langa mine si o sa-mi spui cum sa fac. Fac o floare?

Da, fuia, completa Filip cu seriozitate

Sa fie albastra sau rosie?

Bata, alegea Filip culoarea.

Ma iubesti?

Da, io bibi tu.

Bine, atunci o sa scriu  Te iubesc, Eva. E bine?

Bine!”

Asa si-a facut Eva o felicitare din partea lui Filip si in dimineata aniversarii si-a daruit-o singura.

14 2

Pentru ca animalul preferat al Evei este pisica, in amintirea zilelor in care manca sub masa mieunand ci spre celebrarea celor prezente in care urca sacrile batandu-se cu Filip care sa fie pisica si care popandau, am avut multe pisicute de la Prajiturele numai bune de indulcit si incantat colegii de clasa.

14 7

Un alt eveniment al saptamanii a fost atelierul Pixie inspirat din mitologia europeana. Am vorbit despre spiritele naturii in care credeau europenii in trecut, ulterior noi chiar am importat si reinviat unele. Evei i-au placut foarte mult domovoii rusesti, spiridusi ai casei care fac treaba in gospodarie – in secret, spera ca ea ca vreunul o sa-i faca si temele – mananca doar o data pe an si latura lor poznasa si rautacioasa ii impinge sa fure de la vecini. Dar am mai avut si pixies englezoaice, nessies scandinavi, ielele si valvele romanilor, miticul basilisc. Copiii le-au pictat apoi pe tricouri si au cautat comori folosindu-se de busola si indicii.

14 8

14 4

14 5

14 3

Am incheiat la vot, ca tot romanul. Pentru ca s-a discutat multa politica in ultimele zile si copiii ne-au auzit, au si intrat cu noi in sectia de votare, s-a lasat cu nedumeriri haioase. Eva a crezut ca oamenii pun buletinele de vot in urna si presedintele se trage la sorti, iar Filip a fost ingrijorat de soarta lui Mickey Mouse pe care l-ar fi mancat un oarecare motan Klaus. Dupa ce s-au aflat rezultatele si copiii au fost pusi la curent cu noutatile, vrand-nevrand in urma izbucnirii de bucurie din familie, am avut si nemultumiri. Eva a vazut o cutie de vopsea „Danke” si a intrebat ce inseamna. I-am spus ca e in germana si ea s-a suparat:
„Ooof, deja scrie in germana, acum o sa ma puna sa invat germana. Si nu vreau. Voi sunteti de vina ca ati votat un neamt! Nu puteati sa votati si voi un francez sau macar un englez?!”
Ghinion! Alles gute!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s