Craciunul acestui an

Publicat pe Actualizat pe

craciun6

Cu ei doi dormind pe bancheta din spate, sau razand impreuna, acum sunt dese momentele cand rad impreuna, sau certandu-se, sunt dese si aceste momente. Calatorind prin pustiu, ba chiar pe un drum interzis, ne-am minunat si ne-am incantat de caprioarele care ne taiau calea fugind apoi in padure, unde se opreau pret de cateva secunde cu urechile ciulite a mirare caprioreasca si apoi o zbugheau in zig-zag, aratandu-ne funduletele pufoase si albe. „Uite, mami, una si inca una, uite ce multe sunt”, la inceput nu se vedeau din frunzis, dar la semnalul numai de ele stiut se miscau si le puteam numara.

craciun5

Discutand indelung daca or fi aici pradatori naturali ai sfioaselor, ursii nu, mistretii nici gand, nici macar urmele astea de pamant rascolit nu pot fi de mistret, nu sunt solitari, umbla in turma, probabil ca doar lupii le vaneaza, Evei i se pare normal, dar cand ii spun ca oamenii le impusca, izbucneste in indignare, cum pot fi atat de rai, uite si tu ce frumoase sunt.

Am mitene lungi pana la cot, moi si calduroase, imi lasa degetele libere sa incheie nasturi sa aseze caciuli si sa lege fulare, sa declanseze aparatul de fotografiat, iar Filip poarta dupa el o papusa roscata, goala, cu un colier la gat. Filip nu stie ca baietii nu se joaca cu papusile, ne oprim pe malul unui parau sa imbaiem papusa si sa-i facem poze. Raman in urma lor, intinzand un pic de copilarie si ma joc fotografiind papusa.

craciun7

craciun3

Eva isi face lista pe o foaie de hartie, ca sa nu uite si sa o copieze  acasa, in jurnalul ei roz, cu coperti sclipicioase:

„am vazut caprioare multe;
am mers pe o punte suspendata;
m-am suit pe un vulcan;

am fost la carnaval.”

craciun1

La plecare, culeg niste fructe ciudate de pe tufa si regasesc o madeleina misterioasa a copilariei, pe care amintirea mea o creste intr-un copac maiestuos, in curtea Marioarei lui Vintila unde ne strecuram toti patru ca sa le adunam de pe jos si sa le mancam pe furis, pentru ca adultii se certau intre ei daca sunt sau nu otravitoare. Adultii astia, imi repeta si Eva cateva ore mai tarziu, nu stiu nimic. Nu stii, mami, tu esti adult, si plange cu lacrimi enorme pentru ca Zana-Maseluta o cauta pe acasa si nu o s-o gaseasca, ea stie, Eva stie, e copil si are legaturi stranse cu lumile zanelor, doar Filip o mai poate consola stalcind inspre mine o propozitie intreaga, ceea ce nu imbunatateste situatia, ba ma face sa rad si mai tare.
De tee supeli tu fata io? (de ce o superi tu pe fata mea?)

craciun8

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s