Nenea Radu

Publicat pe Actualizat pe

Radu era un bărbat mai degrabă scund, dar nu știu dacă se observa din prima aspectul ăsta, pentru că rima perfect cu pomeții asiatici și ochii migdalați, moștenire de familie se spune, de când prin părțile astea  ar fi descălecat niște tătari fugiți de sub oastea vreunui han cuceritor de-al lor. Pentru mine, Radu era un personaj de poveste, îl întâlneam rar, dar sfiiciunea îmi trecea repede, pentru că avea ochii veseli și vocea îi gâlgâia blând a râs. Plecase devreme de acasă, aproape copil,  să-și găsească norocul, și-l găsise departe tare, tocmai în Banat, sau poate încă îl mai căuta, prea auzeam mereu despre Radu că e dus peste mări și țări, în Mozambic sau în China. Când aflam despre aceste călătorii în țări despre care încă nu învățasem la geografie, mă duceam să le caut pe hartă, apoi umblam în cutia cu poze și priveam îndelung poza cu Radu îmbrăcat în parașutist, cu cască pe cap. Mintea mea de copil cu imaginație bogată  nu-l ducea pe Radu cu avionul, ci îl parașuta direct peste Marele zid chinezesc sau în jungla cu lei și crocodili, el era un explorator și un erou, nu un simplu muncitor plecat dintr-o țară de după Cortina de Fier  să ajute la construirea comunismului în alte țări nu atât de fericite ca a noastră.

Nici nu se putea altfel, pentru că Radu se întorcea de acolo cu niște lucruri fenomenale, cum nici în romanele lui Jules Verne nu citeam. Colier din colți de tigru – desigur, îmi spuneam eu, îi vânase personal în junglă –  statuete de abanos negru, –  artă făcută special pentru el de triburi de sălbatici care umblă mai mult dezbrăcați și vânează cu săgeți otrăvite, –  dar și obiecte la modă, aparat video, casetofoane Panasonic, dolari cu care putea să-și cumpere Kent din Shop, căci Radu fuma Kent, la fel ca doctorii ăi mari de-l tratau pe tataie de inimă. Shop. Voi ați văzut vreodată un shop? Era un loc magic unde puteai privi pe fereastră și doar străinii intrau să-și cumpere bunătăți nemaivăzute de acolo, aveau și ciocolată, sucuri, le zăreai dacă stăteai suficient de mult cu nasul lipit de geam,  așa cum am făcut eu odată la shopul de pe Calea Victoriei.

Dar mai presus de obiectele astea pe care aveam privilegiul să le văd, Radu venea cu povești și dacă nu mă observa nimeni să mă gonească cu „mai du-te și tu la culcare, că numai în gura oamenilor mari stai toată ziulica”, puteam să le ascult și să le visez peste noapte.  Îmi amintesc două, probabil deformate de timp și de imaginația mea. Radu, în China, trebuia să se întâlnească în fața unui hotel cu alt român, pare simplu, chiar dacă în China sunt mulți oameni, ei sunt toți la fel, dar doi albi se pot recunoaște ușor. Dar am mai spus că era ca un erou din Jules Verne, ca un spion dintr-o carte polițistă, pentru că românul nostru nu l-a deosebit pe Radu din marea de asiatici și a trecut senin pe lângă el. Tot în China, Radu este înștiințat că a primit un telefon de la ambasadă și că-l așteaptă tovarășul X, vineri, pentru o întrevedere. Iar Radu se frământă, de bună-seamă că nu s-a întâmplat ceva acasă, i-ar fi spus imediat, o fi ceva legat de regimul ăsta al nostru, puțin înspăimântat așteaptă să treacă timpul și se duce la întrevedere.

Stai jos, tovarășe Radu! De unde ești dumneata?

Din Reșița, răspunde Radu, gândindu-se că s-o fi întâmplat ceva la combinat.

Nu, asta, unde te-ai născut?

Într-un sat din Giurgiu.

În Daia, tovarășe? Și nu mă cunoști? Sunt alu’ cutărescu, sunt mai mare decât tine, dar mai jucam fotbal pe maidanul de lângă școală.

Ăsta era nenea Radu. Comprima lumea de puteai să o bagi în buzunar sau o lărgea cât un roman de aventuri.  Nu știu dacă o fi citit vreodată în ochii mei că este un erou, cred că intuia, prea avea vocea aceea blândă în care gâlgâiau picături de râs.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s