Dialoguri

Copacul buburuzelor orfane si teoria lapsusului

Publicat pe

N-am mai intrat pe blog pentru cu nu mai am cuvinte nespuse care ar merita scrise. Am doar imagini, fotografii mentale, nici aparatul de fotografiat nu l-am mai luat cu mine.
Imaginea unui baietel pe care mama l-a imbracat intr-o pereche de pantaloni cam largi iar baietelul fuge entuziasmat catre parcul cu leagane. Fuge pe alee, tinand mainile-n sus, dar pantalonii ii cad pana la genunchi. Se opreste pret de o secunda, ii trage inapoi cu gest grabit, ridicand iarasi mainile cu care pare sa-si ia avant. Pantalonii nu se lasa si iarasi ii aluneca, dezvelind scutecul bombat. Imagine de un comic dulce, cu mama hohotind in lacrimi in spatele baietelului care nu se lasa deturnat de la scopul lui de o pereche de pantaloni nazdravani.
Am brazii de pe marginea drumului, bradulmamă, bradulevă si bradulfeli, stand unul langa altul in ordine descrescatoare, numiti ba_au! pentru ca l-au intepat pe baietel intr-o zi cand mergeam sa o luam pe fetita de la scoala.
Am copacul buburuzelor orfane, un arbust cu aer exotic, vecin cu familia brad-au!, populat cu multe buburuze amortite de frig. Mai multe dimineti la rand, am salvat cate o buburuza punandu-mi-o pe deget ca pe o bijuterie si purtand-o pret de cativa metri, pana la soare. Cand a vazut-o dezmortita pe frunza si scotandu-si aripioarele diafane de sub platosa imbulinata, baietelul a exclamat satisfacut: bubu pa, a mama ei! In dimineata urmatoare ne-am oprit si am cautat indelung o alta buburuza care trebuia neaparat salvata.

Am si cuvinte doar ca nu-s ale mele. Sunt ale fetitei pe care o luam de la scoala si care ne ciripeste vesela in drum spre casa, scotand la lumina tot felul de teorii, cum ar fi teoria haosului mental, adica atunci cand nu-ti amintesti ceva in timp util.
„Nu este vina ta, trebuie sa vezi creierul ca pe un loc cu multi omuleti mici, care stau la niste masute incarcate cu teancuri de fotografii. Cand te gandesti la ceva, omuletii cotrobaie cu pricepere si iti livreaza fotografia potrivita. Cateodata, sunt mai lenti, sau obosesc, sau teancurile sunt prea imprastiate si nu gasesc la timp fotografia.”
Asa apare lapsusul.

„Printre alte meserii, ma gandesc sa ma fac si pictorita”

castel

Reclame

Ce inseamna sa fii indragostit

Publicat pe Actualizat pe

Ce inseamna sa fii indragostit? intreb eu lasand cartea de povesti
Inseamna sa ai ochi sclipiciosi si plini de iubire.
Si tu esti indragostita?
Nu, eu am ochii maro, indragostitii au ochii mov. Eu, tu si tati avem ochii maro, iar Feli ii are negri.
Pai, eu nu sunt indragostita?
Nu, tu te-ai indragostit demult de tati si ai ramas asa. Acum nu te mai poti indragosti.
Dar tati?
Si tati la fel, s-a indragostit de tine. Tot demult.
Dar Feli?
Feli e prea mic ca sa se indragosteasca.

Perlute

Publicat pe

tu stii de ce-s eu asa desteapta? (si modesta n.m)? Pentru ca ascult tot ce vorbesc adultii
da, iubita, dar asta nu-i o reteta grozava, adultii spun multe prostii
dar eu am in cap o masinarie care opreste prostiile, p-alea le uit.

Eva sta intinsa in pat iar Filip ii da sa muste dintr-un covrig
Uite, vezi cat de frumos se comporta cu tine?!
Nu, mama, frumos inseamna sa ma spele si pe dinti.

Eva striga peste gard, la vecin: Noi nu facem casa, ne facem castel.

Dupa ce termin cu inotul, ma duci la calarie?
(nici n-are gusturi costisitoare)

Filip doarme in fundul gol, ca de obicei.
Eva: mama, mama, vino repede sa vezi ceva caraghios! Cand respira, Filip isi ridica puța in sus
(doi copii de sex opus, un deliciu)

Trecem pe langa o canalizare puturoasa. Eva ma apostrofeaza suficient de tare incat sa auda toata lumea:
Ce pute! Mami, ai dat un pârț, si ai zis ca tu niciodata nu tragi basini!

Eu stiu ce zic p(a)rintii si toti adultii cand se infurie. Zic tu-ți..mă-tii.
Eva, m-ai auzit pe mine zicand asta?
Nu, pe mami. I-a zis azi la un nene „futu-ți semnalizarea mă-tii”

o sa iau ochelarii astia ca sa trec pe sub plute si sa ajung la „fularul” 3. In traducere: o sa iau ochelarii de inot si o sa pot inota pe sub apa pana ajung la culoarul 3.

Acum cateva zile:
Auzi, dar cum de ce o sa devina nenea Cristi tatic? A respirat din aerul lui tati?
Intre timp cred ca intoarce pe toate partile treaba asta cu barbatii care devin tatici, s-a prins ca au ei vreun rol, asa ca azi ma loveste scurt, cum ii este obiceiul:
Voi vreti sa spuneti ca nenea Cristi are un bebelus in burtica?
Nu, prietena lui are un bebelus, barbatii nu tin bebelusi in burtica.
Dar de ce?
Ei nu au acel loc special in care cresc bebelusii, uterul, organul din burtica, ti-am mai zis de el.
Da, da, stiu, care arata ca un pahar cu doua paie.

(e fantastica, m-a mai intrebat acum vreo juma de an si ca sa inteleaga mai bine, am folosit un pahar de plastic pentru uter si doua paie de baut pentru trompe.Si-a adus aminte)

Sunt foarte suparata, azi toata ziua ati….incep eu sa-mi vars un of de seara
Nu esti suparata, mami, esti doar obosita, trebuie sa dormi.

Asa e. Si la nici 6 ani si-a dezvoltat o abilitate uimitoare de ma bate mar cu propriile-mi arme.

Fac iu, februarie!

Publicat pe

Mami, ce e azi?
Miercuri.
Tu crezi ca poimaine – se gandeste o secunda – vineri, o sa mai ploua?
Nu o sa mai ploua.
Ah, ce bine, atunci ma duci tu la gradi?
Da, te duc eu.
Si ma si iei.
Da, iubita, te si iau.
Ce bine! Esti sigura ca n-o sa mai ploua?
Sunt sigura, maine e ultima zi de februarie, gata, s-a terminat vremea urata, fuck you, february, vine primavara.
Pentru ca vreau sa-ti spun un secret, da urechea: ti-am facut un martisor!
Abia astept sa-l primesc!
E martisor de 1 Martie, facut de mine. Auzi, da’ ce inseamna fac iu?

CASUTE

S-a terminat, afara e soare, maine imi da fata un martisor facut de ea, in avans mi-a lipit multe casute pe frigider. A venit, miroase, rasuna, ciripeste, zambeste insorit!

Zi de sarbatoare

Publicat pe

Mami, tu stii ca azi e sarbatoare? ma intreaba Eva venita de la gradi.
Nu, ce sarbatoare?
E ziua lui Mihai Eminescu!
A, da, asa e, dar nu mai stiu cine-i Eminescu.
Un poet care a scris multe poezii. A scris toate poeziile.
Da, mami, a scris toate poeziile lui. Mai sunt oameni care nu scriu tot ce e al lor, de exemplu Ponta. Si stii vreo poezie de Eminescu?
Nu.
Hai sa-ti spun eu una, vrei?
Nu.
(ii spun totusi La SteauaȚ)
A fost un poet foarte mare, continua Eva sa reproduca.
A fost, dar n-a fost singurul. Mai stii vreun alt poet?

Nichita Stanescu, Marin Sorescu, ai auzit de ei?
….
Dar de Adrian Paunescu? strecor eu senina șomâlcul
Nu.
O sa-ti arat chiar un poet care traieste si apare pe la televizor, incerc eu sa umanizez Poetul. Mircea Dinescu e un poet bun.
Da, dar Eminescu a murit. Si a lasat in urma lui multe poezii frumoase.

Mama care demonteaza scoala caramida cu caramida. Pentru ca fiecare copil ar trebui invatat sa evalueze, sa aleaga in cunostinta de cauza, in loc sa fie indopat cu informatii. Scoala formelor fara fond.

Dragomir si tricolorul

Publicat pe Actualizat pe

Mami, tu stii de ce steagul Romaniei se numeste tricolor?
Da, iubita, are trei culori.
Dar povestea lui o stii?
Nu, o stii tu?
Da, ne-a spus-o Andreea (educatoarea n.m.) azi, la gradi.
Ia zi.
Demult era un om. Stai ca nu mai stiu cum il chema.
Mihai Viteazul? incerc eu sa vin in ajutor.
Nuuu!
Tudor Vladimirescu?
Nu, nici asta!
Alexandru Ioan Cuza?
Nuuuu!
Avram Iancu?
Nuu!
Nicolae Balcescu?
Nu!
(hm, am cam epuizat toate numele care ar putea fi legate de tricolor, dar presimt o poveste patetic-patriotica, nu vreau s-o pierd)
Dragomir il chema, mi-am amintit!
(uff, ce bine!)
Dragomir avea 3 fete si fiecare fata s-a apucat sa-i coasa cate o batista. Fata cea mare i-a facut o batista albastra ca ochii ei, fata mijlocie i-a cusut o batista galbena ca parul ei, iar cea mica i-a dat o batista alba, n-a mai avut timp s-o vopseasca.
(interesant, desi presimt cum se va inrosi batista alba). Asa, si?
Si Dragomir a pus batista albastra in buzunarul drept, batista galbena in buzunarul stang, batista alba in buzunarul de la piept si a plecat la lupta.
(aha, presimtire confirmata) Dar cu cine se lupta?
Cu dusmanii tarii noastre!
(mda, vesnica ciorba patriotarda, don’t tell me, toti am crescut cu prostiile astea si uite ce indragostiti de Romania am ajuns)
Asa, s-a luptat?
Da, iar un dusman l-a invins, i-a muscat inima, i-a curs sange si s-a inrosit batista.
Muscat, Eva? Poate impuscat!
Nu, mami, muscat, apoi a scuipat-o! Dragomir a murit si l-au ingropat.
(wtf! wtf!)
Ce poveste! Si tie ti-a placut povestea asta?
Nu, e urata, dar nu-i poveste, a fost cu adevarat, asa a aparut tricolorul.
E o poveste, Eva! In realitate, oamenii nu-si musca inimile si apoi le scuipa, e o poveste sangeroasa, si ca orice poveste nu-i adevarata, a fost inventata de cineva. (cineva care se uita la filme proaste de groaza cu insertii patriotice).
Ba nu, asa era cand lomânii se luptau cu dusmanii care voiau sa fure bogatiile tarii noastre.
(si Iliescu invelea biata tarisoara in tricolor)

M i-a citit despre tricolor, i-am spus ca nu-i nimic deosebit in steag, ca fiecare tara are un steag al ei, e un simbol, o sa ne facem si noi steagul familiei, parca-l vad, neaparat pe el pun un scutec plin, un servetel cu muci, si sa fie in culorile lui Spiderman, plus un maro stins, de nopti nedormite si povesti horror auzite la gradi.

No birds, No bees – telling the truth

Publicat pe Actualizat pe

Si cum ma spalam pe dinti, inocenta si usurata ca am mai incheiat o zi plina de provocari domestice, in spatele meu, un glascior susura fin:

Mami, si cum ajung bebelusii in burticile mamelor?

Cu un hâcâit scurt, am inghitit pasta de dinti, am facut un semn ca termin imediat si am privit-o pe furis cum se aseaza pe WC, hotarata sa nu scape nici un cuvant din explicatia mea. Care-i faza? De ce nu dai un avertisment, copile? Atentie, mama, sunt la varsta intrebarilor serioase si tocmai iti coc una. Sau de ce vii din casa, de la tac-tu, si ma ataci pe mine? In fine, ma clatesc copios si ma uit in luminitele jucause ale ochilor caprui.

Cand doi oameni se iubesc si se casatoresc, vor sa aiba copii.
Asa cum v-ati decis voi sa ma aveti pe mine? (bașca, in ultimul timp parca a inghitit un dictionar)
Da, asa!
Si cum fac?
Se imbratiseaza si se iubesc mult, se pupa si tati are niste semincioare mici, mami are si ea o samanta mica. Tati ii da lui mami din semincioarele lui. Semintele se intalnesc, se bucura, se pupa si ele, si se leaga una de cealalta. Si asa se se face un ouț mic, care apoi creste si creste odata cu burtica, pana ajunge bebelus.
Ca Feli?
Da, ca Feli! Ai inteles?
Daaa! dar… (eh, „dar”, nici un dar imi vine sa-i zic, ca pe mine ma goneau imediat ce indrazneam sa intreb ceva, si tu te intinzi cam mult la vorba). Dar cat sunt semintele de mici?
Aaaaa, sunt mici de tot, se vad doar la aparatul ala, la microscop, noi n-avem, completez eu repede, strafulgerata de ideea ca ar putea cere sa le vada
Si ce culoare au?
Albe sau transparente, mint senina, neavand nici cea mai vaga idee. Gata? ai facut pipi? mergem?
Dar pe unde intra semintele lui tati?
Bang! Ce are, dom’le cu mine?! si de ce mi-e greu sa-i spun pe unde intra, ca doar ea vine la astfel de discutii cu mintea complet deschisa si libera de orice prejudecata. Sovai si raspunsul vine de la Eva
Pe aici? intreaba aratand cu mana spre o zona larga, care ar putea fi burtica, buricul, nasturele roz al pijamalei cu pisici.
Da, da, pe acolo!
Bine, mami, ma duc sa ma joc cu tati.

Pam-pam! Si in seara asta imi mai servi una. Dar maine despre „murire” si sensul mortii, viata si durata vietii dar si despre cum sa dai in mintea copiilor si sa urli o zi intreaga la o jucarie de plus. Eu, adica.