giurgiu

Giurgiu neoficial

Publicat pe

12938199_1698105670469256_6972439622987178309_n

Din când în când, atunci când am timp și cred că i-ar interesa și pe ceilalți scriu pe o pagină de Facebook dedicată orașului Giurgiu. Este despre orașul ascuns, despre istoria lui necunoscută. Un oraș cu multă apă, cu o istorie fabuloasă, cu păsări și vulpi care vin până la prima stradă, acolo unde încep să-l umple oamenii. Un oraș care ar putea fi, dar nu este pentru că nimeni nu-l iubește, un Giurgiu neoficial.

Regatul de jucarie

Publicat pe

Aceasta a fost ziua in care am vazut ploaia cum vine pe Dunare. Cu gri diafan si vant de a tremurat apa, ne-a condus la plecare tot asa cum ne-a insotit la venire. Un barbat cu parul alb dansa prea vesel in jurul unui ceaun pus la foc de vrescuri, iar noi am trecut pe langa el, alergand prin padure.

gostinu1

Atata cat ne-a permis ploaia, o juma de ora sau ceva mai mult am fost stapanii unui regat de jucarie in care se aud numai tipete de bucurie. Nu obositi si nici neputinciosi ca in fata celorlalte tipete, nu coplesiti de griji si nici indarjiti sa razbim. In regatul de jucarie doar te joci si esti vesel.

gostinu3

As fi vrut sa colind prin satul asta in care imi petreceam vacantele, sa fotografiez case cu suflet batran, case mici si parasite, sa iscodesc in chipurile oamenilor trasaturi cunoscute. Dar vazusem un drum enigmatic si drumurile de genul asta se parcurg neaparat. Mergea printre lanuri de floarea soarelui din care zburau saltat pupeze si fugeau speriati iepuri si m-asteptam sa se termine oricand, brusc, sa ne lase in camp.

gostinu2

Pacalisem ploaia, am fost mai rapizi sau ploaia ii lasa pe aventurieri sa se bucure se asfaltul nou, sa-l alerge in talpile goale, sa fie avioane care decoleaza de pe aeroportul privat, pentru ca in regatul de bucurie toti sunt bogati. Ciudat a fost ca drumul nu s-a terminat, dar ne-a adus aproape in acelasi punct din care l-am inceput.

Am adus-o pe ea, o floricica mica de soare, statea la talpile celorlalte cu mutrita asta de peek a boo si ne implora sa o luam la joaca.

gostinu5

Imprimavarare

Publicat pe

primavara1

Unde ne pierdem libertatea? Undeva intre prima zi de gradinita si prima zi la job?

primavara2

Sau imediat dupa nastere cand copilul trebuie sa se invete cu un program? Somnic, laptic, plimbarica.

primavara3

Se nasc liberi dar cat putem sa le prelungim libertatea asta, cat e pana la prima za din lantul care se lungeste si se tot lungeste pana te incolaceste?

primavara4
Pe plaja, intre nisip si nori, tavalindu-se apoi printr-o holda de grau gras si verde, a fost o zi de libertate deplina. I-am adus murdari, fericiti, obositi. Imprimavarati.

Gogosari – flora si fauna

Publicat pe

Titlul e o gluma dar sunt sigura ca satul acesta este de referinta printre pescarii locali, numerosi, laudarosi si aflati acum in verva discutiilor despre ce peste bate, la ce trage si in ce zona. Si asta intr-un oras inconjurat de balti si canale, care trebuie sa fie un fel de rai pescaresc. Nu si pentru noi, desi imi place sa ies dimineata devreme si sa cumpar peste proaspta de pe strada.

Asadar, ca sa-i mai scoatem pe vizigoti din rutina plantarii diverselor vegetale  in gradina proprie, i-am dus pe balta la plimbare. Sa adune flori mici si colorate, sa-i bazaie albinele iesite la soare, sa vada o livada de meri – cred ca intr-o saptamana, doua, cand vor fi infloriti o sa fie de vis acolo, vorba Evei, „mami, am vazut un pom alb si inrozit” – si sa alerge prin vanticelul de primavara.

Bonus o capra cu trei iezi, un infiorator de jucaus catel de vanatoare si niste tauri la pasunat. In caz ca n-ati observat, au venit si berzele, declaram deschis sezonul de plimbari, primavara-vara-toamna 2014.

 

gogosari1

gogosari2

gogosari3

gogosari4

salcie

livada meri

gogosari10

debarcader

Forsythia

cais inflorit

balta gogosari

capra cu trei iesi

Vacanta pe ulita

Publicat pe

iarna pe ulita

Si o poezie pentru azi, cand incepe iarasi scoala

ORA DE DICTARE
Jacques Prévert

Doi şi cu doi fac patru
patru şi cu patru opt
opt şi cu opt fac şaisprezece…
Repetaţi! spune profesorul
Doi şi cu doi fac patru
patru şi cu patru opt
opt şi cu opt fac şaisprezece…
Dar iată pe cer
pasărea-liră
copilul o vede
copilul o aude
copilul o roagă:
pasăre scapă-mă
pasăre dragă
joacă-te cu mine!
Atunci pasărea coboară şi se joacă
cu copilul
Doi şi cu doi fac patru
Repetaţi! spune profesorul
Şi copilul se joacă
pasărea se joacă cu el…
patru şi cu patru fac opt
opt şi cu opt fac şaisprezece
dar şaisprezece şi cu şaisprezece ce-or fi făcînd?
Şaisprezece şi cu şaisprezece nu fac nimic
şi-n primul rînd
n-au niciun chef să facă treizecişidoi
şi o şterg afară cît pot mai curînd.
Şi copilul a ascuns pasărea
în pupitru
şi toţi copiii
o aud cîntînd
şi toţi copiii
aud muzica
şi opt cu opt se cară binişor
patru cu patru doi cu doi
O şterg frumos la rîndul lor
şi unu şi cu unu nu fac nici unu şi nici doi
ci fug şi nu se uită niciunul înapoi
Şi pasărea liră cîntă
şi copilul cîntă
şi profesorul strigă:
Termină secătură! Nu trăncăni în gol!
Dar toţi ceilalţi copii
ascultă muzica
pe cînd pereţii clasei
se prăbuşesc domol
Şi geamurile redevin nisip
cerneala redevine apă
şi creta stîncă lîngă mare
pupitrele în arbori se prefac
peniţele în păsări călătoare

Fosilescu

Publicat pe Actualizat pe

In urma cu mai multi ani, am gasit un os urias. Mai in gluma, mai in serios, cativa muncitori incercau sa-l sparga si sa ajunga la maduva. Oamenii ni l-au cedat, iar noi l-am plimbat cateva saptamani in portbagaj pana cand a ajuns la Muzeul Antipa. Acolo a fost identificat ca apartinand unui mamut de stepa care s-a dus in raiul mamutilor acum vreo 300000 de ani, lasandu-si osemintele in apropierea Giurgiului. In vreun cimitir de-al lor probabil pentru ca e un intreg osuar acolo.
Facand pe paleontologul, co-autorul a mai venit cu un cos de pietroaie, trofeul absolut fiind o buturuga fosilizata perfect, de i se vad inelele de crestere.

fosile6

Entuziasmati, am format imediat o echipa de rossi gelleri amatori si inarmati cu priviri vulturesti si multa buna-dispozitie am plecat la scormonit prin pietre. Si ne-am intors cu cate ceva, acum avem o colectie frumusica, basca a fost distractiv si o ocazie buna de homeschooling pentru Eva si catarat + vanatai pentru Filip.

fosile1

fosile2

fosile4

fosile5

Oglinzi

Publicat pe Actualizat pe

Oficialitatile l-au numit un „Predeal al Giurgiului” si, privit superficial, chiar ar putea fi. Cu izvorasul curgator rece pe prundis, carute cu cai, vaci cu talangute pascand in gradini spontane, paduricea care patrunde pana in centru, biserica mica si alba. Un sat tipic de campie caruia in egala masura ii (mai) apartin si nu-l mai inteleg. Incremenit in trecut, inglodat in saracie, imbatranit si trist sub soarele puternic de vara.
Copiii au luat ce a fost mai bun. La vederea izvorului s-au descaltat fara sa-i putem opri si s-au balacit ca niste ratuste. Am rezistat pret de cateva minute pana cand am dat in mintea copiilor. E minunat sa dai in mintea copiilor, sa te bucuri alaturi de ei, sa lasi deoparte inhibitiile sociale.
Amandoi au alergat niste pisici costelive dar deloc dornice sa manance din covrigeii lor si s-au tavalit intr-o gramada de nisip. Au trecut 7 ore fara sa ne dam seama si cand ii bagam in masina, murdari, desculti, obositi si fericiti, doi copii la fel de murdari s-au oprit langa noi privindu-ne in timp ce ciuguleau corcoduse verzi de pe niste crengi smulse dintr-un copac. Oglinzi fata in fata, iar eu, de nerecunoscut, dar oglindindu-mi copilaria de tarancuta in ei.

stanesti4

stanesti5

stanesti3

stanesti1

stanesti6

stanesti2