Mangalia

Peștera Limanu

Publicat pe Actualizat pe

Tot au crescut copiii, zicem noi că se țin bine pe picioare, și căutăm aventuri chiar și în apropierea locurilor care ne sunt foarte familiare. Așa am pornit într-o după-amiază la peștera Limanu, una dintre puținele peșteri dobrogene.

În orice aventură, drumul și planificarea sunt cele mai importante și chiar ne-am bucurat de peisajele specifice Dobrogei, dealuri arse de soare și lanuri de mentă înflorită.

limanu3

Am găsit relativ ușor peștera, în proastă tradiție românească nu există indicatoare de nici un fel și este complet neprotejată, deși am citit că în trecut intrarea ar fi fost asigurată cu o ușă încuiată și, la cerere, venea un localnic pe post de ghid. Curajul meu adunat fărâmiță fărâmiță a început să se spulbere ușor încă de la intrarea în peșteră, iar când haloul de lumină naturală a dispărut din spatele meu, lanterna n-a fost de ajuns pentru a-mi stăpâni panica. Copiii n-aveau nici o problemă, totuși nu eu am fost cauza pentru care am ieșit, ajunsesem deja la prima ramificație.

limanu4

Mi-am promis că asta a fost chiar ultima dată când am intrat într-o peșteră, salină, sau orice altă denumire sofisticată ar mai avea gropile enorme săpate sub pământ anume ca să-i chinuie pe claustrofobi.

limanu1

La ieșire ne aștepta răcoroasa pădure de pini cu stânci pe post de scaune și drumul de întoarcere prin pâlcurile de mentă. La loc cu verdeață și frumos mirositor am găsit-o pe dumneaei, broscuța țestoasă, prea surprinsă de vizită ca să poată fugi. Noi am mângâiat-o și i-am vorbit în timp ce o studiam, dar ea tot încerca să ne muște ca să scape, așa că am eliberat-o cât ne-a lăsat curiozitatea de repede.

limanu6

Sfat: Nu vă aventurați în peșteră fără lanterne, iar dacă treceți de prima ramificație, presărați în urmă firimituri sau pietricele ca Hansel și Gretel. Sau, și mai bine, să aveți un ghem cu sfoară.

Anunțuri

Geamia din Mangalia

Publicat pe Actualizat pe

Desi Giurgiu a fost, timp de 400 de ani, oras turcesc, nu are geamie sau moschee si nici nu exista vreun semn ca ar fi avut candva. In Ruse exista o moschee, cu siguranta o sa mergem sa o vedem, este scrisa pe lista curiozitatii mele. Pana atunci, am ajuns la geamia Esmahan Sultan din Mangalia. Foarte veche, cu o istorie de basm, a fost ridicata, in secolul al XVI-lea, de o printesa cu nume frumos, Esma, fiica sultanului otoman Selim al II-lea si sotia unui mare vizir.

Ma asteptam sa fie plin de turisti si sa ma supar putin pentru taxa foto, nu ca as fi zgarcita, dar notiunea de taxa foto ma calca pe nervi fiindca nu-i inteleg ratiunea. Sunt turist si vreau sa pastrez si eu o amintire personalizata, de ce sa ma jecmanesti pentru asta?
N-a fost cazul, nici gand de taxa foto, nici picior de turist, in pridvor am intalnit un batranel glumet pe care l-am intrebat daca trebuie sa ne descaltam
Cum doriti, dar sa nu ramaneti fara papuci, desi n-am auzit sa se fure in Romania
In interior, atmosfera era calda, luminata, lipsea aerul acela sumbru si apasator, incep sa cred ca este specific bisericilor ortodoxe. Eva s-a asezat pe jos, pe mocheta groasa, ba s-a si tavalit putin, a vorbit tare, cum face ea de obicei, iar eu n-am simtit nevoia sa o iau cu „ssst, mai incet mami, deranjam”

La etaj, din pavilionul femeilor se auzeau voci. Am urcat si am gasit mai multe doamne in varsta stranse la o masa, in capatul careia statea un barbat. Pe masa: carti scrise in araba, prajituri si suc, in colt un samovar. Ne-au invitat la un pahar de ceai turcesc si ne-au explicat ca invata araba alaturi de profesorul lor din Turcia. Admirabil, nu-i asa? Eva a fost servita si ea cu suc si prajituri si a stat foarte cumintica, de fapt era complet absorbita.

Vizitarea geamiei mi-a lasat o impresie foarte placuta, linistea, stilul maur al cladirii, zidurile albe, ospitalitatea oamenilor, pacat ca nu ne-a dat prin gand sa intrebam daca se poate urca in minaret, probabil ca se putea. Oricum e ceva ce nu puteti rata, daca treceti prin Mangalia, cred ca nu poate fi decat benefic sa cunosti casa altei religii mai indeaproape, mai ales islamismul, care sufera atat de pe urma denigrarii din zilele noastre