Romania

Noutăți din grădină

Publicat pe Actualizat pe

Cornul

Am descoperit  pentru prima dată coarnele, astă-toamnă, în zona Buzăului și am fost încântată de gustul delicios și de aroma lor. Știu că pentru alții e ceva banal, dar la noi nu prea cresc – deși după asta am găsit un corn și în pădurea Comana – așa că mi-am dorit un corn în curte. Sper că voi avea unul, urmează să sosească mâine.

corn

delicioase coarne

Kiwi boabe

Chiar dacă nu aveam în plan să pun kiwi în curte, am fost sedusă de prețul mic la care i-am găsit și m-am gândit că merită un experiment. Am luat două soiuri autopolenizatoare, acest tip de kiwi, deosebit de cel din supermarketuri, ar fi singurul care ar rezista la iernile noastre. În plus este și plantă cățărătoare, am tot citit despre el, dar siteurile românești au cam amestecat borcanele și au combinat cele trei specii de kiwi, cele mai bune indicații le-am găsit pe siteurile străine. Sper că va rezista, grație primăverii timpurii eu i-am plantat deja.

Mai multe despre această specie de kiwi, hardy kiwi sau Actinidia arguta pe siteul Universității Cornell (mi-aș dori ca și USAMV București care are o secție performantă de pomicultură și plantații din toate minunățiile, inclusiv această specie, să-și actualizeze pagina de web)

kiwi1

kiwi boabe – Actinidia arguta (sursă foto)

kiwi3

kiwi plantat

Moșmon

Tot mâine urmează să-mi sosească o altă ciudățenie, un pui de moșmon, n-am văzut niciodată moșmoane, fructele se pot culege în noiembrie-decembrie și sunt descrise ca fiind dulci, moi și cu o aromă asemănătoare cu a fructelor tropicale. Mai multe despre moșmoane a scris Ierburi uitate, de unde am luat și fotografia de mai jos.

mosmon

Lacrima lui Iov

Ultimul experiment – din această listă, pentru că mai am și altele, de să nu transformăm grădinăritul într-o joacă și grădina într-o școală, dacă tot ne permitem – este o cereală asiatică pe care nu intenționez să o mâncăm, ci să o plantăm pentru frumuseșea semințelor sale care sunt dure, găurite natural, cu aspect marmorat și se folosește mai ales pentru confecționarea de bijuterii.

lacrima lui iov

Lacrima lui Iov

 

Anunțuri

Ce face un pitbull cu un jujub

Publicat pe Actualizat pe

Stateam candva intr-un parc la Aviatorilor si ma uitam cum un pitbull sarea la o creanga imposibil de atins. A facut asta timp de o jumatate de ora, incapatanarea cu care vana creanga a sapat o groapa mica in jurul labelor patrupedului. In anumite privinte am incapatanarea acelui pitbull, cum ar fi inmultirea jujubului care creste langa curtea tatalui meu. Am cerut un pui, vecinul m-a refuzat. Am plantat din cuttings (marcote?) recoltate in august cand rata de succes este foarte mica si am obtinut o planta care a murit ulterior. Anul urmator am incercat cu seminte si iarasi cu cuttings in primavara. Nimic.

jujub4

Nu m-am lasat, cum a venit toamna le-am spus copiilor sa nu mai scuipe samburii, sa mi-i dea mie. Aveam mereu samburi umezi de jujube in buzunar, Eva chiar mi-i aducea si p-aia de la fructele care fusesera in pachetelul ei de scoala. Am decis ca nu perseverenta imi lipseste, ci cunostintele, asa ca m-am pus temeinic pe cautat date si am reusit in final sa am 7 plantute de jujub obtinute din samburi. Intr-adevar e o „mecheie” la mijloc, asa cum zice Filip.
Se aleg samburii cei mai rotunzi, mai plini si se sparg cu cheia franceza, pe latura lunga a samburelui, apasand gradat ca sa nu se distruga miezul. Miezul se pune la germinat intr-o cutie, pe un servetel de hartie umezit bine cu apa, se acopera cu alt servetel umezit, apoi cu un capac transparent si se plaseaza intr-un loc cald.

jujub5

Dupa cateva zile avem plantule, nu toate semintele germineaza, rata de germinare e in jur de 50%, nu stiu de ce, probabil pentru ca n-au fost stratificate.

jujub6

Le-am plantat in niste cutii inalte si le-am invelit cu o folie transparenta. Aici intervine greseala mea, toate astea au fost plantate la inceputul lui decembrie, luna absolut lipsita de soare, ziua a fost in scadere, in plus motanul Nelson nu si-a cedat deloc usor locul de la fereastra bucatariei si le-a rasturnat in mod repetat.

jujub1

Cand au inceput sa se inalte, am dat folia la o parte si am incercat sa le ajut tragand usurel de coaja aceea (imi lipseste complet limbajul de specialitate, bine ca-l am in engleza).

jujub0

Destul de repede apare si prima frunza adevarata. S-a terminat si decembrie si au venit cateva zile insorite, astfel ca plantutele ramase au parut sa se intremeze. Cred ca au fost 9 in total. Doua le-am facut cadou, doua sunt si acum la fereastra, una chiar s-a ramificat si pare sa se lemnifice la baza, celelalte au murit, fie ca n-am reusit sa le scot cojita aia din cap, fie au fost ucise de vajnicul motan Nelson. Impotriva lui si spre protectia jujubilor a fost conceput un sistem special cu sarma si bete de frigaruie. Fereastra nu mai poate fi deschisa decat batant, geamul nu mai poate fi spalat, dar cui ii pasa, mie nu, pitbullul sare in continuare la creanga lui.

jujub3

Cum inmultirea unui arbore prin seminte nu-i cea mai fericita metoda, mai incerc si la primavara cu cuttings, mai ales ca acum am aflat cate ceva despre stimularea inradacinarii si tunelul de ceata. Am cumparat doi jujubi de la o pepiniera, dar eu imi doresc in special de la acel jujub pentru ca il stiu rezistent la ger, neingrijit, plantat in umbra si totusi plin de fructe in fiecare toamna.

Ce ascunde intunericul sau Peep inside night time

Publicat pe Actualizat pe

peep1

„Don’t judge e book by its cover” nu se aplica in cazul cartilor pentru copii. Ba dimpotriva coperta, ilustratiile, calitatea hartiei sunt cu atat mai importante cu cat grupa de varsta careia i se adreseaza cartea scade. Pentru cititorii mici – asa cum sunt si copiii la care au ajuns cartile stranse prin „O carte pentru gradinita” – cartile trebuie sa fie rezistente, cu ilustratii frumoase, captivante si cu text scurt. Asa este „Peep inside night time” pe care am primit-o de la Cufarul Cartilor, o carticica fermecatoare despre ce se intampla noaptea, atunci cand toti copiii dorm. Ca sa nu-si mai imagineze ca noaptea este bantuita de bau-bau, copiii pot ridica ferastruici cartonate si pot afla ce ascunde intunericul. Soricei care dorm sub frunze, insecte care lumineaza, iar zgomotele apartin unor vietati inofensive ca bufnitele si broastele.

peep2

Aici, sub oblonul ferestrei de la etajul 1, un bebelus s-a trezit si este tinut in brate de mama lui, daca deschizi usa patiseriei de peste drum vezi cum se coc cornuri calde pentru micul dejun, poti intra in locomotiva sa-l privesti pe mecanicul care conduce trenul cu pasageri adormiti. Noaptea nu este inspaimantatoare si neagra, este plina de activitate si de viata, nu e populata de bau-bau si vrajitoare, ci de vietati dragalase si de oameni care muncesc. Munca minunata a Simonei Dimitri care deseneaza o intreaga serie pentru Editura Usborne, in cateva pagini pline de culoare, cu ferastruici, ba chiar si gaurele prin care pot intra degetele curioase, promite sa-i incante pe copii.

peep3

Chiar asa s-a intamplat la gradinita, cartea a dus la formarea unei gramezi, copiii se strigau „veniti, veniti sa vedeti ce frumoasa e cartea asta.”

peep 4

Sursa foto 1, 2, 3 – Editura Usborne